De 15 Martie

Cartea neamului românesc e scrisă cu lacrimi şi sânge. Din blestemul asupritorilor, neamul s-a răscumpărat prin suferinţe şi prin potopul de sânge vărsat atunci când a sosit vremea pentru întruparea visului nostru sfânt după care am tânjit de la retragerea aureliană încoace. Când clopotul neatârnării a bătut, sute de mii de jertfe s-au pus la temelia țării întregite, România. Pământul nostru e sfințit cu sânge și suferință, trebuie cinstit cu frică și cutremur, trebuie apărat cu orice preț de copitele hoardelor asiatice rătăcite în pustă și de colții hulpavi ai sălbaticilor de la răsărit. La cele de dinainte, adăugăm voința noastră de neatârnare. Sunt destui români care nu se sperie de zdrăngănitul sabiei ruginite a grofului sau de cnutul muscalului. Opinca românească pe grumazul neprietenilor!