4 Iunie – ziua Tratatului de la Trianon

Pentru că parlamentul e dominat de melteni ariviști și căpușe bugetofage cu alergie la naționalismul românesc, sigur că de ziua Trianonului, nimic notabil, nici un semnal încurajator către români nu se întâmplă. Păpușile de paie cu cu fițe eurocrate adunate în parlamentul rușinii naționale rânjesc a pustiu cuprinse de beția puterii relative izvorâtă din mandatul de parlamentar. Nu au voie de la stăpân, și nici dorința de a răspunde provocărilor hoardei asiatice scursă în pustă care poftește să-și adjudece Transilvania – leagănul românismului. Acestea fiind spuse, marcăm Trianonul cu gândul la generațiile luptătoare și la trei nume mari din constelația românismului.

Satuia mileniului, cu arpad în vârf, a fost dinamitată în 1913

Onisifor Ghibu – Revizionismul Românesc ca răspuns la provocările revizionismului unguresc (fragment)

Noi trebue să ne pătrundem, în fine, de imperativul național categoric că, dacă vrem să trăim cu demnitate în lumea aceasta, suntem datori să ne folosim de toate mijloacele pentru a reduce și a slăbi elementele etnice vrăjmașe din cuprinsul țării noastre, căci, câtă vreme n’o vom face aceasta, nu vom putea stăpâni efectiv nici Ardealul, nici țara întregită. Noi trebue să pornim în toate acțiunile noastre politice delà punctul de vedere că infiltrațiunile artificiale ungurești din Transilvania trebuesc anihilate, pentru a putea crea românismului condițiunile normale de viață și de desvoltare.

Pentru a putea ajunge la acest punct, revizionismului unguresc trebue să-i opunem o revizuire sistematică a situației actuale a maghiarismului ardelean, cu toate anexele lui, și o revizuire a legilor prin care România ultra-generoasă i-a creat posibilități de desvoltare și de afirmare care primejduesc însăși ființa Statului nostru.

Iuliu Maniu – Discurs 1934 la adunarea deputaților (fragment)

România nu deține teritorii maghiare. Nu găsesc necesar să intru în cercetarea mai apropiată a acestui adevăr. Totuși țin să amintesc că dacă în unele porțiuni geografice, de altfel românești, se găsesc enclave neromânești, ele se datoresc acțiunii conștiente de colonizare anume înfăptuită pe vremuri împotriva protestărilor noastre neîntrerupte, de guvernele maghiare, chiar în scopul întreruperii continuității noastre geografice. Apoi se datoresc acțiunii lor de maghiarizare forțată.

Noi nu suntem vinovați, precum nu este de vină nici însuș poporul maghiar, de altfel foarte vrednic și foarte patriot, dacă înaintașii lor, ca popor de stepă, s’au așezat pe șesurile Dunării și ale Tisei, și că în timp de o mie de ani nu au putut să înstăpânească, nici social, nici etnograficește, văile și munții din apropierea acelor șesuri.

Tratatul delà Trianon nu poate fi atins. Nu fac deci altceva decât îmi împlinesc datoria, când, în numele Transilvaniei și al Banatului, ca reprezentant oficial pe vremuri al acestor provincii și ca transilvănean, îmi ridic cuvântul împotriva oricărei încercări de atingere a Tratatului delà Trianon, care a consfințit hotărîrea de Unire națională pe vecie a poporului românesc, proclamată la Alba-Iulia.

Constantin I. C. Brătianu – Discurs 1934 la adunarea deputaților (fragment)

Se duce de unguri o campanie activă, pentru revizuirea Tratatului delà Trianon. Națiunea română, care a suferit mai multe secole de cotropire străină, care și-a menținut, cu toate persecuțiunile la care a fost supusă, simțimântul unității naționale și limba ei neschimbată, care a avut fericirea să vadă că jertfele ei sunt răsplătite prin înfăptuirea unității neamului, nu poate admite nici un moment ca această unitate să fie pusă în discuție.

În întreaga Românie nu pot fi diferențe de simțimințe, nici de vederi, din acest punct de vedere. Suntem o nație întregită și vom lupta până la ultima picătură de sânge, ca să nu fim din nou despărțiți, sub regimuri străine.

TRATATUL DE LA TRIANON – un act reparatoriu
Semnificația Ardealului
Strălucirea transilvană a sufletului românesc