Unul dintre cei trei membri fugari ai organizației militante germane de extremă-stânga “Red Army Faction” (RAF – Facțiunea Armatei Roșii) – mai bine cunoscută sub numele de Grupul Baader-Meinhof – a fost arestat la Berlin.
Daniela Klette, acum în vârstă de 65 de ani, care trăia în capitala germană sub numele fals Claudia Ivone, se presupune că a intrat în clandestinitate la finele anului 1989. Se crede că a participat la trei atacuri teroriste între această dată și dizolvarea RAF în 1998. Împreună cu ceilalți doi fugari, Ernst-Volker Staub și Burkhard Garweg, Klette e acuzată de tentativă de omor și de 12 jafuri între 1999 și 2016 – activități menite să mențină grupul pe linia de plutire.
Ministrul german de interne, Nancy Faeser, a apreciat că arestarea s-a datorat “deceniilor de muncă de investigație neobosită” și că e o dovadă a “perseverenței și a rezistenței” oficialilor statului. Însă reacția cea mai frecventă cu privire la arestarea lui Klette a fost surprinderea față de modul în care aceasta a reușit să trăiască într-o zonă animată a Berlinului fără să fie arestată. Această situație alimentează o confuzie mai largă cu privire la motivul pentru care guvernul nu a reușit încă să închidă capitolul unei perioade obscure din istoria recentă a Germaniei.
Violență extremă, tăcere extremă
Conform Procuraturii Federale Germane, RAF a ucis 34 de persoane și a rănit multe altele ca parte a campaniei sale pentru schimbări socio-politice radicale, începută în 1970. În ciuda sprijinului public limitat de la bun început, RAF a fost considerată o amenințare semnificativă de către statul german.
RAF a demonstrat flexibilitate organizațională, cu o structură și o conducere care au evoluat în timp. Se consideră că Klette, Staub și Garweg sunt membri ai “celei de-a treia generații” de brute a RAF, care s-a axat pe activități împotriva complexului militar-industrial. Pe lângă alte crime, grupul a revendicat responsabilitatea pentru uciderea în 1985 a lui Ernst Zimmermann, directorul general al Motoren and Turbinen Union (MTU), care livra motoare pentru tancuri și avioane de luptă.
Însă, puține urme au fost lăsate în urmă la locul faptelor RAF, iar crimele asociate cu acest grup rămân în mare parte nerezolvate. Membrii RAF care au fost condamnați nu dezvăluie, de obicei, decât foarte puține lucruri, chiar și atunci când se află în arest – mai ales identitatea altor membri.
Arestarea lui Klette reamintește faptul că urmărirea teroriștilor poate dura mult timp. Munca polițienească poate fi fundamentală – iar căderea primei generații a RAF e adesea considerată un exemplu în acest sens. Au fost efectuate arestări semnificative la sfârșitul anului 1970 și în 1971. Din Ianuarie 1971, vânarea Baader-Meinhof a fost coordonată la nivel central printr-o unitate specială a poliției federale care a adoptat tehnici inovatoare de stabilire a profilurilor și seturi de date computerizate.
De asemenea, ajutorul public poate fi foarte important. În 1972, ofițerii de poliție din Hamburg au reușit să o aresteze pe Gudrun Ensslin, membră RAF, într-un magazin de haine, după ce vânzătoarea a găsit o armă sub haina lui Ensslin și a anunțat poliția. Doar după ce i-au luat amprentele la secție, polițiștii și-au dat seama că au arestat una dintre cele mai căutate persoane aflate în urmărire în Europa.
Sub radar
Cazul lui Klette arată, de asemenea, că a trăi ca fugar după o carieră în terorism nu reprezintă o existență plină de farmec. Cel mult, ea pare să fi trăit o viață “obișnuită”, ascunsă la vedere în Berlin, unde dădea meditații la matematică, participa la ședințe sportive și uneori discuta cu vecinii. Dar ea a comis și o serie de jafuri armate de-a lungul anilor pentru a se susține chiar și în această viață. Autoritățile au găsit în apartamentul ei un pistol mitralieră, o armă antitanc și o armă Kalașnikov, iar nu demult a fost descrisă ca fiind o “amenințare continuă la adresa siguranței și ordinii publice”.
Cum a putut Klette să rămână atât de mult timp sub radarul Berlinului – și de ce Staub și Garweg au continuat să evite capturarea? E greu de înțeles de ce autoritățile germane au avut dificultăți în elucidarea atâtor crime asociate cu RAF de-a lungul anilor. Victimele atacurilor comise de RAF și membrii familiilor acestora au solicitat de multă vreme o mai bună informare a publicului cu privire la anchete, la autori și la eșecurile instituționale. Dar nici măcar nu e clar câți anchetatori a desemnat BKA să urmărească fugarii RAF din anii 1970.
O probabilă explicație a eșecului capturării constă în tacticile și modus operandi ale generației a treia. Organizațiile teroriste sunt structuri care învață, iar generația a treia și-a consolidat capacitatea de rezistență prin asimilarea unor lecții importante privind secretul de la generațiile anterioare ale RAF. Se presupune că nici măcar nu se cunosc toți membrii generației a treia.
De asemenea, s-a sugerat că instituțiile de securitate dominate de bărbați nu au reușit să recunoască pe deplin rolul central jucat de femei în aceste campanii de violență politică – și că, prin urmare, au trecut cu vederea. În cazul Klette, a reieșit că jurnaliștii au identificat-o cu ajutorul unor instrumente de inteligență artificială încă din Noiembrie 2023. De ce poliția nu a reușit să o aresteze – sau a decis să nu o aresteze – până la sfârșitul lui Februarie 2024 e derutant.
RAF nu a reușit niciodată să zdruncine în mod serios ordinea constituțională a Germaniei, dar cazul lui Klette amintește că povestea terorismului de stânga nu s-a încheiat nici după zeci de ani. Vinovații sunt încă în libertate și e posibil să comită în continuare fapte violente ca să-și finanțeze existența – iar multe întrebări rămân fără răspuns.
Sursa: https://theconversation.com/baader-meinhof-group-member-arrested-after-30-years-on-the-run-but-germany-still-cant-close-the-chapter-on-far-left-terrorism-224697
MihailAndrei's Blog 
.. „S-a sugerat ca instituțiile de securitate dominate de bărbați nu au reușit să recunoască pe deplin rolul central jucat de femei în aceste campanii de violență politică – și că, prin urmare, au trecut cu vederea.”
S-a sugerat asta doar ca sa fie in ton cu blamarea barbatilor care este la moda acum. In realitate exact investigatorii germani din acea perioada recomandau atentie mare la femei care erau cele mai periculoase din organizatiile respective. Ce s-a ignorat au fost sforile trase de sus din diverse parti, si estul si vestul fiind implicate in operatiile de sustinere. Gruparea Danielei avea contacte si cu stanga si cu dreapta si intentiona sa se uneasca cu Actiune Directa din Franta si cu brigazile rosii din Italia. Problema ca intotdeauna e ca mentorii cu relatii peste tot au scapat foarte usor si au fost lasati in pace ca sa indoctrineze noi generatii de dezaxati.
Sigur ca „sugestia” e aiuristica. Se intreaba diversi de ce a luat atat de mult timp povestea, dar cumva se ascunde sub pres faptul ca s-au tras sfori din est si vest. Altfel, ceva mai vechi
https://centerforsecuritypolicy.org/antifa-is-heir-to-germanys-red-army-faction-daughter-of-terrorist-ulrike-meinhof-says/