Prin declararea Mării Baltice și a râului Narva drept ape interne rusești, Moscova pare că se pregătește să-și redeseneze unilateral granițele cu țările baltice și scandinave. Există probabilitatea ca Kremlinul să se îndrepte către scenariul Strâmtorii Kerci și al Mării Azov început în 2014. Ca un rezultat final, Moscova a preluat controlul asupra Mării Azov și a transformat-o în parte a apelor sale interne.
Agenția de Frontieră Estoniană a raportat că în noaptea de 23 Mai, Rusia a îndepărtat 24 dintre cele 50 de balize de navigație amplasate pe râul Narva pentru delimitarea apelor teritoriale ale celor două țări. Marcajul de frontieră e revizuit anual din cauza modificărilor albiei râului, însă din 2023 Rusia nu a fost de acord cu pozițiile estoniene în privința amplasării balizelor. În acest an Estonia a decis să instaleze indicatoare flotabile pentru sezonul de vară, în conformitate cu acordul din 2022 pentru a evita erorile de navigație.
“Rusia se folosește de chestiunile legate de frontieră ca de un instrument pentru a provoca temeri și anxietate în regiunea baltică”, a declarat premierul estonian Kaja Kallas. Granița ruso-estoniană se întinde pe o distanță de peste 300 km, în parte se desfășoară de-a lungul râului Narva și al lacului Peipus. Râul Narva izvorăște la capătul nord-estic al lacului și se varsă în Golful Finlandei, lungimea sa fiind de 77 km. Narva este râul pe care sunt situate orașele Narva de pe partea estoniană și Ivangorod pe malul rusesc.
La 21 Mai, Ministerul Apărării din Rusia a anunțat că coordonatele coastei continentale a Rusiei și ale insulelor din Marea Baltică, aprobate în 1985, ar trebui să fie actualizate: “Frontiera maritimă existentă nu corespunde situației geografice”. Ministerul Apărării a propus să se stabilească un sistem de coordonate de referință în partea de est a Golfului Finlandei, precum și în zona Baltiysk și Zelenogradsk. Se estimează că acest lucru va schimba frontiera de stat în bazinul Mării Baltice și va permite Moscovei să o folosească drept zonă maritimă internă.
Astfel, apreciem că situația din regiune reproduce strategia Rusiei de preluare a Crimeei și a Mării Azov. Acest plan a început cu încercările de mutare a frontierei de pe insula Tuzla în 2003 din cauza construcției unui baraj. Următorul reper ar putea să fie o confruntare armată, așa cum reiese din scenariul din 2018 de la Strâmtoarea Kerci.
Acțiunile Kremlinului în regiunea baltică nu sunt altceva decât un comportament provocator în vederea escaladării conflictului cu Vestul. Evident, Moscova ridică miza făcând presiuni militare asupra țărilor NATO și arătând că e pregătită pentru confruntare. Astfel de evenimente ar trebui să creeze o presiune psihologică asupra liderilor țărilor NATO și să îi determine să facă concesii geopolitice Rusiei.
Sursa: https://lansinginstitute.org/2024/05/31/russia-provoked-border-incident-in-the-baltics-goes-to-a-higher-level/
MihailAndrei's Blog 