Prin Știința Cognitivă și Biotehnologie, China urmărește avantaje militare


Republica Populară Chineză dezvoltă gamă largă de tehnologii emergente, iar liderii chinezi recunosc revoluția tehnologică de astăzi ca o oportunitate critică, chiar istorică, de a obține un avantaj strategic.

Inteligența umană și artificială pe câmpul de luptă al viitorului

PLA[People’s Liberation Army / Armata Populară Chineză] recunoaște apariția A.I [Artificial Intelligence / Inteligența Artificială] ca o provocare și oportunitate de a acapara inițiativa în viitoarele competiții militare. Unii academicieni militari chiar anticipează că A.I va depăși puterea de foc, puterea mașinii și puterea informației, devenind cel mai critic factor în determinarea rezultatului războiului.
În viitoarele operațiuni inteligente”, avantajul algoritmic poate să devină un factor determinant dominant al avantajului operațional, totuși operațiunile de subminare și contracarare a capacităților adversarului (“逆智能化”) sunt văzute, de asemenea, ca fiind potențial avantajoase, în special pentru o forță militară mai slabă.
A.I are o serie de limitări în prezent, inclusiv în ceea ce privește problemele de siguranță și securitate care o pot face vulnerabilă în exploatare. Cercetătorii și strategii PLA continuă să dezbată relația adecvată dintre inteligența umană și inteligența artificială pe câmpul de luptă. Într-o intervenție oficială, Departamentul Cartierului General al CMC [Central Military Commission / Comisia Militară Centrală], a îndemnat PLA să profite de potențialul extraordinar” al A.I în comanda operațională, planificare și deducție și suport decizional.
Unii cercetători au exprimat avertismente împotriva luării deciziilor autonome, alții au făcut diferența între eventuala necesitate de automatizare sau inteligentizare” a luării deciziilor de comandă la nivel tactic, importanța delegării autorității de comandă în campanii și imperativul controlului uman în luarea deciziilor strategice, în care A.I poate prelua o funcție de sprijin. PLA recunoaște importanța valorificării inteligenței umane și, respectiv, a mașinii, iar această interacțiune necesită progres în tehnicile de coordonare om-mașină în luptă. Dinamica viitoarelor operațiuni inteligentizate” presupune criticitatea cognitivă. Un număr crescut de cercetători și strategi PLA au susținut că dominația cognitivă/mentală” (制脑权) și dominația inteligenței” (制智权), concepte caracterizate ca fiind corelate sau uneori sinonime în scrierile recente, vor deveni puncte cheie în luptă (制权争夺点).
În contrast cu operațiunile tradiționale, confruntarea are loc tot mai mult în spațiul inteligenței umane (人的智力空间) și inerent implică “competiție pentru viteză cognitivă și avantajul calității”, care poate să fie posibilă prin fuziunea datelor.

Importanța vitezei, eficienței și flexibilității în operațiunile inteligentizate” determină luarea în considerare nu numai a opțiunilor pentru sistemele inteligente de susținere a deciziilor, ci și a fuziunii creier-mașină” (脑 机 融合) ca viitoare paradigmă pentru comandă și control, care o să necesite integrarea artei conducerii cu știința emergentă și progresele tehnologice. Noțiunea de control al creierului (脑 控) implică în primul rând tehnologia creier-mașină / interfață computer (机 接口) care e destinată să permită integrarea eficientă om-mașină (人机 融合), iar cercetătorii PLA continuă să exploreze mai multiple modalități de interacțiune om-mașină pentru comandă și control.
În același timp, îmbunătățirea cognitivă, precum stimularea magnetică transcraniană, ar purtea să fie pârghia pentru a obține un avantaj în medii complexe pe câmpul de luptă, în care va exista un grad ridicat de integrare între oameni și sistemele de armament.
Strategii PLA cred că realizarea Strategii PLA cred că atingerea „dominării mentale” (制 脑 权) va fi esențială în viitoarele competiții militare în întreag spectrul, de la pace la război. Tot mai mult, acest concept revine în scrierile PLA care subliniază importanța domeniului cognitiv” (认知 领域), ce implică sfera luării deciziilor prin raționament”, în timp ce ce viteza și complexitatea conflictelor continuă să crească. Succesul în subminarea cogniției adversarului poate permite victoria fără luptă”.

Integrarea crescută a cogniției umane cu tehnologia influențează confruntarea cu percepția militară (军事 感知 对抗), care implică tentative de a împiedica și distorsiona cogniția adversarului, fie prin intervenții tehnice, fiziologice sau psihologice.
În era războiului informatizat, conflictul din sfera cognitivă încearcă să submineze voința și capacitatea de decizie a adversarului, să submineze capacitățile de înțelegere/percepție și comandă pentru a slăbi spiritul de luptă și a manipula procesul de luare a deciziilor. Studierea operațiunilor americane și rusești a influențat, de asemenea, gândirea militară chineză asupra importanței operațiunilor psihologice, dar PLA caută să inoveze propriile tactici și concepte de operațiuni, inclusiv explorarea posibilei angajări a agenților pentru orientarea”/ghidarea opiniei publice. În special, importanţa rețelelor sociale și progresele în inteligența artificială, inclusiv tehnici ca falsurile elaborate au creat noi opțiuni pentru subversiune și manipulare.
PLA se implică activ în cercetarea și dezvoltarea capacităților, variind de la utilizarea medicamentului Modafinil pentru îmbunătățirea performanței, la valorificarea cunoștințelor din știința și psihologia creierului pentru țintirea și exploatarea inerentelor vulnerabilități din sfera cogniției umane.
Deși aparent entuziasmată de potențialul ofensiv al unor astfel de opțiuni, PLA e îngrijorată de potențialul subminării propriilor forțe, inclusiv de anxietatea persistentă privitoare la revoluția colorată.
În consecință, urmărirea progreselor în știința militară a creierului are importanță pentru creșterea eficacității pe câmpul de luptă. Pe câmpul de luptă, tentativa de subminare a adversarului ar putea include interferarea cu capacitatea cognitivă a inamicului, prin manipulare sau distrugere totală, perturbarea fluxului de date si exploatare ideologică sau emoțională. Progresiv, “confruntarea mentală” (脑 对抗) ar putea deveni trăsătură caracteristică majoră a conflictelor viitoare, implică atac, apărare și îmbunătățirea creierului. Generalul Maior He Fuchu a anticipat dezvoltarea unor noi arme de control al creierului” care interferează și controlează mintea oamenilor subminând astfel procedeele de luptă.
Concret, Zhou Jin (周瑾), cercetător la Institutul Militar de Cogniție și Știința Creierului de la AMMS, s-a concentrat pe știința creierului și ingineria neuronală, la cercetările sale au contribuit, de asemenea, un grup de experți în război psihologic și tehnologie cognitivă prin mijlocirea Comisiei de Știință și Tehnologie CMC.

Integrarea PLA a inteligenței umane cu cea a mașinii ar putea fi în cele din urmă facilitată de progresele în interfețele creier-mașină. De exemplu, la Universitatea Națională de Tehnologie de Apărare a PLA, Echipa de Cercetare Cognitivă Fundamentală (认知科学基础研究团队) e implicat în cercetări privind interfața creier-mașină (脑 机 接口) de mai bine de 20 de ani, astfel încât tehnologia să poată fi folosită acum pentru a acționa un robot, a conduce un vehicul sau chiar pentru a opera un computer activat prin procesarea semnalelor EEG.
Combinarea performanței mașinii cu inteligența umană pentru a obține performanțe ridicate ale sistemelor de echipamente, e un domeniu de aplicare în știința inteligenței, potrivit lui Hu Dewen (胡德文), care a condus acest lucru program.
La Facultatea de Inginerie a Sistemelor Informatice a PLA , Tong Li (通李) s-a implicat în cercetări privitoarea la procesarea informațiilor și interacțiunea creier-computer (脑 机交互) pentru a permite creierului controlul unei drone sau a unui robot.
Între timp, Wang Changyong (王常勇), director adjunct la Institutul Militar de Cogniție și Știința Creierului s-a angajat în cercetări privind interfețele creier-mașină, urmărind diverse EEG (prin scalp) și implanturi în nervii cranieni ai macacilor, despre care se crede că sunt un model potrivit pentru a simula cogniția umană, concentrându-se pe obținerea informațiilor neuronale.
Complexitatea acestor provocări e văzută ca o creștere a importanței simulărilor sofisticate în laboratoare, astfel explorând sinergia om-mașină. De exemplu, Universitatea Tsinghua susține în mod activ fuziunea militar-civilă, a urmărit cercetări privind interacțiunea om-mașină (人机 协作) cu finanțare de la Comisia de Tehnologie și Știință a CMC. În Tianjin, într-un plan de acțiune local se cercetează tehnologia interfeței creier-computer, inclusiv sisteme fără pilot comandate de creier, chiar și puști cu lunetă. La Universitatea Tianjin, Academia de Științe Militare și Academia Chineză de Tehnologie a Vehiculelor de Lansare au laboratoare comune și parteneriate care se concentrează pe inovația în inteligența hibridă om-mașină (人机混合智能). Laboratorul de Științe Cognitive și Învățare, cu sediul la Universitatea din Beijing, a urmărit, de asemenea, inițiative în domeniul fuziunii militare-civile. Urmărind fuziunea militar-civilă, progresele chineze în cercetarea interfeței creier-computer întreprinse de instituții academice sau întreprinderi comerciale pot avea în cele din urmă relevanță militară. În ultimii doi ani, guvernul chinez a organizat un concurs național pentru interfețe creier-computer, iar PLA NUDT [PLA National University of Defense Technology] e co-sponsor.

Între timp, Universitatea Tianjin și China Electronics Corporation au obținut noi progrese în cercetarea unui cip de interfață creier-computer (BCI), cunoscut sub numele de Brain Talker”, care e special conceput pentru a decoda informația undelor cerebrale. Superioritatea acestui cip include dimensiunea, precizia, eficiența în decodarea informațiilor și capacitatea crescută de comunicare rapidă, toate acestea putând contribui la realizarea tehnologiilor BCI.
Potrivit proiectanților săi acest BC3 (Brain-Computer Codec Chip) are capacitatea de a discrimina semnale electrice neuronale minore și de a decoda informațiile eficient, ceea ce poate spori foarte mult viteza și acuratețea interfețelor creier-computer”.
Deoarece se așteaptă ca cerințele cognitive pentru comandanți să devină mai acute pe câmpul de luptă, noi direcții în integrarea inteligenței umane și a mașinii s-ar putea dovedi avantajoase militar.

Potrivit cercetătorilor NUDT, prin folosirea rețelelor de creiere” se poate dezvolta un creier de luptă” (作战大脑) pentru viitorul câmp de bătălie, și se așteaptă să îmbunătățească capacitățile cognitive și de luare a deciziilor comandanților militari, inclusiv prin îmbunătățirea capacității cognitive și a înțelegerii situației câmpului de luptă. Disciplina militară a neuroștiinței cognitive continuă să evolueze și interacționează cu mai multe direcții de cercetare interdependente, care pot include monitorizarea creierului (de exemplu, pentru măsurarea și evaluarea muncii mentale); modularea creierului (sarcini și efecte pentru controlul mental); leziuni ale creierului; dezvoltarea creierului (metode de instruire neuro-științifică). ( … )
China a devenit un centru global de cercetare care implică maimuțele macac, acestea sunt văzute ca fiind potrivite ca model pentru cercetarea creierului uman.
Într-un studiu, cercetătorii au introdus Gena MCPH1, despre care se crede că e legată de
dezvoltarea creierului, în embrioni pentru a crea maimuțe transgenice care au demonstrat performanțe îmbunătățite în sarcini de memorie pe termen scurt, prezentând, de asemenea, un proces mai lung de dezvoltare a creierului, precum cel caracteristic oamenilor. Studiul a fost descris ca fiind prima încercare de interogare experimentală a bazei genetice a originii creierului uman folosind ca model maimuțe transgenice”.
Similar, într-un alt experiment foarte controversat, cercetătorii au creat embrioni himere om-animal” – în acest caz, embrionilor de maimuță se adaugă celule umane.
Se așteaptă ca modificările genei Shank3 să provoace mutații în creierul maimuțelor editate.
Editarea genelor pentru îmbunătățirea modelelor pentru studiul creierului ilustrează o importantă intersecție între știința cognitivă și biotehnologie.

Sursa: https://ndupress.ndu.edu/Portals/68/Documents/prism/prism_8-3/prism_8-3_Kania_82-101.pdf

Despre mihailandrei

"Iisus Hristos a venit în lume ca să mântuiască pe cei păcătoşi, dintre care cel dintâi sunt eu."(I Tim 1,15)
Acest articol a fost publicat în Asia și etichetat , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.