Credit social = inginerie socială


Observatorii occidentali subscriu frecvent la teoria motivațională pentru SCSP (Social Credit System Project) care se concentrează pe interesul partidului-stat chinez de a-și consolida controlul politic și de a-și controla oponenții și provocatorii. În timp ce prezența intereselor autoritare în proiectarea SCSP și implementare e incontestabilă, unele clarificări suplimentare sunt utile în ceea ce privește exact ceea ce presupun ele în acest context particular. Având în vedere că statul chinez impune restricții generale și vizibile asupra libertăților individuale și practică atât represiuni evidente, cât și tacite împotriva disidenților, nu există nici un motiv să nu aplice în același scop capabilitățile sporite de supraveghere, exploatarea datelor și coordonarea inter-agenții, pe care se așteaptă să le dobândească prin SCSP. În proiectarea sistemelor de reputație publică, unele guverne locale, precum cel din Districtul Suining, deja au probat folosirea punctajului/scorului de reputație socială pentru a consolida restricțiile asupra libertății și autonomiei unor indivizi, inclusiv restricțiile referitoare la discursul online și demonstrațiile publice. Într-un exemplu mai recent, autoritatea națională de reglementare a conținutului pe Internet a emis o directivă în August 2017 care impune operatorilor de media online să stabilească o listă neagră pentru utilizatorii web care scriu postări inadecvate”. Mai departe, pentru inițiativele de încorporare/consolidare menite să insereze stimulente guvernamentale pentru susținerea normelor morale, frazele largi/pompoase de angajament ideologic față de linia partidului ar putea deveni parte a normelor morale” impuse cu forța indivizilor. În concluzie, din perspectiva statului tehnicile privitoare la reputație ar trebui să fie în mod clar un instrument promițător pentru a-și spori controlul și presiunea asupra activităților pe care le consideră inacceptabile. Un aspect notabil e că SCSP poate servi interesele autoritare ale statului chinez nu numai prin mecanismul practic de descurajare, se bazează și pe capabilitățile de supraveghere sporita a statului și stimulente puternice dar și mecanismele expresive.

Cuvântul credit” (xin) în limba chineză are o valență morală profundă, iar statul intenționează în mod deliberat să îndulcească ideea/imaginea controlului politic apelând la atitudini culturale general favorabile față de această idee morală. Acest lucru explică de ce agendele de reformă juridică și reglementare au fost legate la o definiție mai restrânsă a creditului și reputației și au fost cuprinse în SCSP. În plus, chiar dacă SCSP îmbunătățește efectiv capacitățile de supraveghere și control ale statului, imaginea statului care folosește instrumente sofisticate de control social, precum seturile mari de date și analize predictive, probabil că va contribui la crearea efectului unui mediu de securitate” și la atingerea unui anumit nivel de descurajare simbolică. Scepticii se pot întreba dacă aceste agende expresive sunt prea exagerate. Dar, în sens practic, un astfel de interes poate să fie un factor important. De fapt, un aranjament instituțional notabil pentru proiectarea și implementarea SCSP poate fi cel mai bine explicat prin trimiterea la interesul statului pentru un astfel de mecanism de control expresiv: Atât la nivel național, cât și local, alături de agențiile NDRC (National Development and Reform Commission ) responsabile de politici economice și reglementări, departamentul de propagandă al partidului e celălalt jucător care a fost puternic implicat în activitatea de proiectare și implementare a programele SCSP. Important, interesele autoritare ale partidului-stat chinez nu ar trebui considerate ca fiind absolut separate sau divergente de interesele sale de dezvoltare. Mai degrabă, aceste două seturi de motivații se suprapun adesea, deoarece pretenția regimului chinez contemporan de legitimitate a fost în general bazată pe capacitățile sale de a oferi dezvoltare economică și creșterea veniturilor.
Interesul autoritar al statului chinez, cu siguranță nu se aliniază perfect cu interesul de dezvoltare, și atunci când actorii politici trebuie să prioritizeze preocupările raționale de bunăstarea publică și interesele lor de putere și control, e ușor de preconizat că cele din urmă vor prevala. Deși statul chinez proclamă că nu va lăsa nici o piatră neîntoarsă în urmărirea oricăror beneficii plauzibile ale utilizării reputației în scopuri de guvernare și reglementare, prezumția implicită trebuie să fie că orice prejudicii potențiale și perturbări pe care reputația le pot provoca regimului conducător, cu siguranța sunt gestionabile. Interesele autoritare ale statului au determinat autoritățile să perceapă/înțeleagă necesitatea unui nivel ridicat de control și de asigurare că modul în care funcționează reputația devine parte integrantă în procesul de guvernare și reglementare. Prin corectitudine politică”, un oficial chinez
[n.n: Wan Cunzhi] indica o noțiune generală de egalitate distributivă, întrucât ar fi inacceptabil, discriminatoriu să se evalueze creditul persoanelor pe baza obiceiurilor de consum(1).
Oricât de derutant ar părea, mai ales că provine de la cineva care ar trebui să aibă o idee rezonabilă despre modul în care funcționează creditul, observația poate fi înțeleasă mai ușor ca exprimând îngrijorări cu privire la modul în care piața reputației ar putea fi contrară atât angajamentului egalitar proclamat al partidului-stat, cât și interesului său de a minimiza riscul de instabilitate socială.

Nota
(1) See supra note 92 (PBOC official Wan Cunzhi emphasizing that credit reporting must ensure “political correctness” and “fairness and justice,” by which he meant that people should not be stratified into multiple classes based on who they associate with, where they live, and how much they spend on consumer good, etc.)

Sursa:
https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=3193577

Despre mihailandrei

"Iisus Hristos a venit în lume ca să mântuiască pe cei păcătoşi, dintre care cel dintâi sunt eu."(I Tim 1,15)
Acest articol a fost publicat în Asia, china și etichetat , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Credit social = inginerie socială

  1. Pia zice:

    credit social = comunism

  2. mihailandrei zice:

    https://www.reuters.com/article/us-china-cyberspace-history-idUSKBN2BY08Z
    BEIJING (Reuters) – China’s cyber regulator has launched a hotline to report online comments that defame the ruling Communist Party and its history, vowing to crack down on “historical nihilists” ahead of the Party’s 100th anniversary in July.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.