15 Martie


un_guri

Free Bashkortostan!


Maghiaropații caută scandal:
https://www.activenews.ro/stiri/Primaria-Targu-Mures-sustine-manifestatiile-pentru-autonomia-asa-zisului-Tinut-Secuiesc-165711

https://flux24.ro/ziua-libertatii-secuiesti-la-budapesta-presiune-pentru-crearea-regiunilor-nationale/

Pentru că 15 Martie e “ziua maghiaropaților de pretutindeni”, valahii le urează să aibă parte de succese răsunătoare ca la Mohács!

Cu considerație față de înaintași, publicăm câteva rânduri despre Secția Militară Secretă, o structură care și-a făcut datoria față de Neam și Țară.

Secția Militară Secretă a fost o organizație politică și militară secretă, unică în felul ei, având și o secție de propagandă românească pentru unirea cu țara mamă, o secție de spionaj, precum și o secție muncitorească. A fost înființată la Cluj din inițiativa d-lui
Carol I. Șotel, medic în Rodna-Veche (Năsăud), în timpul revoluției, care a făcut însemnate jertfe materiale pentru înjghebarea și bunul mers al ei.

Secția Militară Secretă a fost compusă din 31 membri interni și 46 externi.
Membrii interni au fost d-nii dr. C. I. Șotel, medic; dr. Valentin Drăgan, funcționar de bancă și ziarist; dr. Iuliu Florian, canonic; Emilian Savu, colonel; George Chelemen, căpitan; dr. Petru Pătean, avocat; I. Ilieșiu, ziarist; Titus Buzilă; Titus Pop, avocat;
d-na dr. Melania Drăgan; d-ra Aurelia Băloiu; d-ra Cornelia Munteanu; dr. Ion Mețian, medic; Ion Nemeș, funcționar; Grigore Morariu, pensionar; Alexandru Crișan;
leronim Buzilă, inginer silvic; Vasile Dragomir; Ion Costin; Iulian Potra; Gavrilă Felecan; Anchidim Bob, preot; Iosif Rusu; Augustin Cuibuș; Eugen I. Rusu; Iosif Stoica;
George Dan; Iacob Albu; Alexandru Corojan; Pavel Albu și Petru Checicheș.
Între cei externi amintim pe dr. Vasile Pașca, medic; dr. Alexandru Nemeș; Nicolae Pap; Ivan Tropa; Constantin Jurcan; Nicolae Dascalovici; Anton Mandeal; dr. Laurian Gherman; Eugen Roșescu; Grigore Nicola; Iosif Orga; Leonte Pușcariu; Sabin Nemeș, etc.
Șeful secției politice și de spionaj a fost dr. Carol I. Șotel, medic; șeful secției militare Emilian Savu, colonel; șeful secției de propagandă Gheorghe Chelemen, inginer, iar șeful secției muncitorești a fost dr. Iuliu Florian, preot militar, iar mai târziu canonic.
Biroul central a fost compus din dr. C.I. Șotel, președinte; dr. Valentin Drăgan, secretar general; I. Ilieșiu și Titus Buzilă secretari personali.

Membrii acestei organizații au dat dovadă de un curaj și o disciplină extraordinară și de numele lor sunt legate multe acte de eroism românesc și înainte și după intrarea armatei române.
Amintim câteva: au demontat 16 tunuri ungurești din Cetățuia Clujului cu cari săcuii voiau să iasă în întâmpinarea armatelor române; la Dej au demontat 6 tunuri; au cutreierat tranșeele săcuiești făcând rapoarte și spionaj; au adus documente secrete din Budapesta; au reușit să pună mâna pe arhivele profesorului Apáthi; au scăpat pe mulți români condamnați la moarte în Ungaria; pentru conferința de pace au furnizat acte de mare preț pentru interesele românești; au prins spioni unguri; au confiscat multe milioane de coroane trimise din Budapesta ungurilor din Ardeal; au înființat gărzi naționale la sate și consilii; au construit linii telefonice secrete, prinzând ordinele ce s’au dat din Ungaria sfaturilor și gărzilor ungurești din Ardeal, etc.

Iată câteva documente din arhiva Secției Militare Secrete. Toate documentele publicate aci se găsesc în original, cu semnăturile celor de le-au redactat și a martorilor, se poate verifica adevărul istoric relatat în cuvinte simple, în stil laconic, dar impresionant de aceste documente.

S. M. S. No. 20 din 15 Noembrie 1918
RAPORT

Subsemnatul ca emis în cercul Bel, raportez că în 11 Noembrie 1918, în comuna Olecia (Olesa) au intrat 50— 60 gardiști unguri cu mitraliere și sub conducerea unui locotenent Halász și a locotenentului Görömbey.
Între soldați au fost și mulți voluntari delà fostul regiment No. 37. Gorombey este dela regimentul No. 101. Cu soldații s’a dus și notarul din Kosnányfalva, Stock și directorul delà fabrica de lemne din Batfej, cu numele Zimonyi.
În comună au intrat cam pe la 12 a.m. și au stat în comună până după 1 ceas d.m. În timpul acesta sub pretextul că ei au venit să facă ordine în comună, au împușcat un om nevinovat. După aceasta ei s’au dus la Uciriș, și la casa comunală și au întocmit un plan, cum o să atace comuna Șiad (Sajad). La înfăptuirea planului, cu care au plecat delà Tinca și două care rechiziționate din Ucuriş, spre comuna Siad. Eu în timpul acesta am fost în comuna numită și după ce formând și jurând garda națională, am auzit că de către șosea mai mulți împușcă comuna, uitându-mă pe fereastra judelui comunal, am văzut, că soldații împușcând în linie de foc, vin în comună și am auzit împușcături de mitraliere, anume sus-numiți soldați au împușcat strada. De împușcături a fost un mort un țăran din comună și mai mulți răniți. Soldații au aprins paiele și fânul a mai multora din comună și la lumina focului au dat poruncă, că nu este iertat să iasă nimeni din casă.
În timpul acesta vine la mine, la locuința judelui, un țăran, respectiv un gardist român,
și-mi raportează că soldații maghiari sunt jefuitori și iau cu forța banii delà țărani. Eu am scăpat cu preotul din Rogoz din situația aceasta și am plecat spre Rogoz cu preotul. În cea zi dimineața, am auzit delà locuitorii din Siad că numiții soldați stând în comună până la 10 ore seara, au jefuit și au luat cu forța 30.000—40.000 coroane. La 10 ore seara, luând cu ei pe judele comunal, au plecat spre Beliu.

Ștefan Petrovan. Locotenent Alexandru Popovici

⁕ ⁕ ⁕

S. M. S. No. 41 din 25 Noembrie 1918.
RAPORT

Avem onoare a vă raporta, că în 10 Noembrie 1918 a fost în cercul Vascăului o trupă maghiară sub conducerea locotenentului Ionáș, o parte din trupa aceasta sub conducerea sublocot. Karácsonyi Jeno s’a dus în comunele Băița, Câmpani și Sighiștel.
În comuna Băița patrulele din trupa aceasta, sub conducerea notarului Worna și a unui plutonier Marosán de jandarmi, s’au dus delà casă la casă, au rănit cu baioneta 7 oameni și pe cine numai au întâlnit în cale i-au bătut până la sânge, lăsându-i lungiți pe jos.
Apoi, unii au fost întrebați de sunt din Lunca, apoi duși afară din sat, legați cu sârme de telefon și împușcați.
Din comuna Câmpanii de Sus au fost împușcați doi oameni, din Câmpanii de Jos un om, aceștia încă au fost duși afară din sat și acolo împușcați, iar cadavrele au fost lăsate timp de 24 ore neînmormântate și în comuna aceasta cine a fost întâlnit de soldați maghiari, au fost bătuți până la sânge, apoi legați cu sârmă de telefon, au fost aruncați în trăsură unul peste altul și duși și închiși în subteranele firmei Laroche și Darvas din Lunca, unde au fost iar bătuți. În satele de pe valea Băiței abia există om ca să nu fi fost maltratat în modul cel mai îngrozitor de acești soldați.

Locotenent Petru Popovici

⁕ ⁕ ⁕

RAPORT

În Lăpușul Unguresc, Joi (28 Nov. crt.) s’a ținut adunare poporală cu scopul de a alege delegații pentru marea adunare a poporului român la Alba-Iulia. După alegerea
delegaților, prezidentul Andrei Ludu, protopop în Lăpuș, a rugat poporul ca pe Joia viitoare (5 Dec.), să se întrunească iarăși la adunare poporală, ca să li se comunice din partea delegaților hotărârea adusă la Alba-Iulia.
Pe ziua de 5 Decembrie, poporul din Lăpuș și jur, conform invitării făcute, s’a întrunit iarăși în locul designat spre acest scop, în edificiul școalei confesionale greco-catolice, situat în piața Lăpușului. Fiindcă la această adunare s’au adunat cam 1500 oameni, — neîncăpând în localurile școalei, — adunarea s’a ținut sub cerul liber, în curtea școalei.
Aici notăm, că poporul s’a prezentat ia adunare sub stindard național, în cea mai mare ordine.
Prezidentul deschide adunarea la orele 10 și jumătate și delegații au comunicat poporului hotărârile adunării din Aba-Iulia. Un delegat, protopopul Ludu, a vorbit poporului în curtea școlii de pe un amvon. După dânsul a luat cuvântul advocatul dr. Titus Ciortea, care a vorbit poporului din galeria școalei. Avocatul dr. loan Oltean voia să închidă adunarea, dar abia adresase poporului câteva cuvinte, s’a auzit un strigăt: “Fugiți oameni, că vin soldații străini”, și în aceiași clipă au și urmat câteva detunături de pușcă, iar un om care ținea în mână un stindard, a căzut mort la pământ. Poporul îngrozit a
luat-o la fugă, peste grădina școalei, iar inteligența de pe balcon s’a adăpostit în localurile din etaj ale școalei.
Soldații străini, în număr de 60, cu 2 mitraliere, au așezat apoi o mitralieră în poarta școalei și au pușcat în mulțime, până ce publicul s’a refugiat, care încotro a putut, afară de cei vreo 14 cari au rămas morți în curtea, școalei.
După măcel, soldații unguri s’au urcat în etaj și între baionete au silit inteligența română să părăsească localul școalei. În urma provocării brutale, intelectualii au părăsit școala între baionete, — în piața satului au fost puși în rând în fața puștilor soldaților. Au scăpat delà moarte la intervenirea unora din loc și s’au răsfirat la casele lor, afară de un învățător cu numele Suciu din Dobric, care a fost pușcat în localul școalei, și afară de advocatul dr. Titus Ciortea, care a fost grav rănit la un picior.
Nu a fost destul atâta, ci peste noapte soldații aceștia au umblat prin case, căutând pe comandantul gardei române și pe gardiști. Aflând pe un sergent din comuna Libotin, care a fost în serviciul gardei din loc, l’au omorât cu baionetele, iar banii, inelele și ghetele i le-au furat. Comandantul gardei, locotenentul Vasile Latiș, numai așa a scăpat delà moarte, că s’a refugiat în satele din jur.
O altă mitralieră au așezat-o în piață și cu aceasta au pușcat în oamenii adunați la târg, omorând o muiere, înaintea bisericii reformate.
Rezultatul acestei bravuri vandale a fost, că 14 oameni pașnici au fost omorâți și — după cum s’a constatat oficios, 40 au fost răniți. Dar numărul morților și al răniților e mai mare, deoarece mulți răniți iau fost transportați de ai lor acasă, pe care, și au murit pe drum sau acasă. Despre aceștia încă n’avem date pozitive.
În decursul investigației s’a constat că numiții soldați unguri se țin de regimentul 39 din Dobrițin. Ei au fost trimiși pentru apărarea bunurilor erariale din comuna Strâmbul Băiuțului (Kohovolgy), — au venit în Lăpuș fără a se putea constata la invitarea cui; s’a constatat însă că a fost o bandă de hoți sub comanda locotenentului Szocs Bela, inginer în Groș, care nu numai că a jefuit delà victimele împușcate de ei ia Lăpuș banii, vestmintele și ghetele din picioare, dar au jefuit și banca românească “Lapușana”, furând de acolo în bani și în valori peste o sută de mii de coroane.
S’a constatat mai departe, că numiții soldați au avut știre pozitivă, că în Lăpuș se va ține adunarea poporală pe ziua de 5 Decembrie, ceea ce apare din protocolul de investigație și anume din confesiunea martorului ungur Turuczko Ferenc, care zice, că intrând soldații în Lăpuș au întrebat pe sergentul român, care i-a întâmpinat la pod: “unde se ține adunarea românească”.
S’a constatat mai departe, că soldații unguri, ajungând pe piața Lăpușului, fără motiv și fără a le sta cineva în cale, au năvălit de-a dreptul asupra școalei române, unde se ținea adunarea, pe cei doi gardiști români, care făceau serviciu la poartă i-au dezarmat și fără de nici o vorbă au început a împușca în oameni, la început din puști și apoi din mitraliere, omorând și rănind o mulțime de oameni nevinovată.
S’a susținut în decursul investigației aserțiunea, că soldații unguri au fost atacați din partea Românilor și numai după acest incident s’au năpustit asupra școalei. Aserțiunea aceasta însă nu corespunde adevărului, pentru că prin martori de toată încrederea s’a dovedit, că nimenea nu a pușcat asupra lor, nimenea nu i-ia atacat, din contră chiar și cei doi soldați maghiari, cari au căzut, au ajuns în focul mitralierei și au murit de gloanțele mitralierei. Prin actul acesta de barbarism s’a atentat la viața locuitorilor români din Lăpuș și jur, sub pretextul că Românii din jur atacă averile erariale din Strâmbul Băiuțului. Toți acești soldați au împușcat și omorât și acolo vreo câțiva oameni nevinovați. În urma acestor acte brutale, inteligența română din Lăpuș și jur este adusă în tremă extraordinară, temându-și în orice moment viața de asemenea bande de hoți, cari se girează a fi trupe regulate ungurești.
Dej, la 11 Decembrie 1918.
Dr. loan Mezei, advocat; dr. Augustin Bodea, advocat; dr. Artene Mureșan, căpitan, membri din Consiliul Național Român din Dej. Observăm, că constatările din raport s’au făcut în acord cu exmișii Consiliului Național Maghiar.
Comisia mixtă a adus unanim hotărârea, că — atât în contra locotenentului Szocs Bela, cât și a celorlalți membri din detașament — să se pornească procedură judecătorească militară, prin C. N. Maghiar.
In ce privește cazul delà Strâmbul Băiuțului (comună în cercul Lăpușului), amintit în raport, deocamdată vă putem numai atât comunica, că soldații maghiari au împușcat și în această comună în Români, omorând la moment trei inși, dar numărul celorlalți morți și răniți nu s’a putut încă constata, pentru că oamenii, cari au fost din diferite comune, i-au luat și dus cu ei.
Întreg detașamentul de 60 membri stă și azi încă în Strâmbul Băiuțului, ținând comuna și întreg jurul sub teroare, încât Consiliul Național Român cercul din Lăpușul Unguresc, pe care l-am încredințat cu anchetarea cazului, ne-a răspuns, că ancheta deocamdată nu o poate face, pentru că din cauza terorismului nu se pot apropia de sat și nici oameni de pe acolo nu pot veni la sediul Consiliului.
Dej, la 11 Decembrie 1918.

Cu stimă:
Consiliul Național Român al comitetului Solnoc Dăbâca în Dej.
Dr. Liviu Micșa, prezident
Dr. G. Ciupe, secretar

⁕ ⁕ ⁕

Iată mai jos numele celor ce au fost omorâți de soldații maghiari cu ocaziunea masacrului delà Lăpușul Unguresc:

1) Filip Vasile, plutonier din comuna Libotin, omorât îin chipul cel mai îngrozitor, având 32 de împunsături cu baioneta în piept și spate, și două împușcături, i-au tăiat un deget, pe care avea două inele, i s’a făcut o cruce în frunte tăiată cu baioneta, și l’au desbrăcat complet.
2) Ungur Teodor, agricultor din comuna Libotin.
3) Perhaița Varvara, țărancă din Libotin.
4) Dr. Ciortea Titus, advocat din Tg. Lăpușului, mort mai târziu din cauza rănilor.
5) Vasile Suciu, învățător din Dobricul Lăpuș.
6) Maria Titu, țăranca din comuna Rohia.
7) Vlașin Vasile, din comuna Răzoare.
8) Petru Pop, din comuna Suciul de sus.
9) Marla Poliar, din comuna Suciul de sus.
10) loan Chindriș al Petri, din comuna Suciul de jos.
11) Bude Casian Pavel, din Suciul de jos.
12) Filip Simion, din Suciul de jos.
13) Luchian Niculae, din comuna Costeni.
14) Lucian Gavrilă, din comuna Costeni.
15) Pop Teodor I. loan, din comuna Groși.
16) Ungur Niculae, din comuna Groși.
17) Vasile Bude, din comuna Ungureni.
18) Vasile Herman din Strâmbul Băiuțului.
19) Ioan Santa I. Gheorghe, din comuna Rogoz.
20) Năstăcuța Perhiaiiță, din comuna Libotin.
21) Teot Rachilă, din comuna Dămăcușeni.
22) Pop Ion Melinteanu, din comuna Lăpuș.
23) Herța Gheorghe, agricultor din Rogoz.
24) Santa Ileana, țărancă Rogoz.

Afară de aceștia au fost răniți 90 de români dintre cari 10 au rămas invalizi, iar ceilalți s’au vindecat rămânând numai cu urmele rănilor.

⁕ ⁕ ⁕

S. M. S. No. 438 din 25. I. 1919, st. v.
PROCES VERBAL

Luat în ziua de 25 Ianuarie 1919 st. v. cu locuitorii păgubiți prin furturi și jafuri din comuna Bologa, cercul Huedin, Comitatul Cojocna.

1) Petru Potra al lui Ștefan predă următoarele: în ziua de 11 Ianuarie st. v. intrând săcuii în Bologa, au jefuit și prădat din casă în casă. De frica lor a trebuit să mă refugiez de acasă la păduri și dealuri, unde am petrecut trei zile, până ce s’au depărtat. În timpul acesta intrând în casă mi-au dus multe lucruri, din aranjamentul meu mi-au spart o ladă ducându-mi 850, adică opt sute cincizeci de coroane în bani gata, patru rânduri de haine civile și multe altele, lăsându-mi casa adevărat pustie.
2) Petru Bențan predă: tot așa m’am refugiat și eu, căci săcuii fără vorbă m’ar fi omorât, cum au făcut și cu alții cari au rămas acasă. M’au furat de o pereche de cizme, apoi 15 kg. slănină, apoi albituri și alte lucruri mai mărunte, ca ștergare, etc. Femeia mea care rămăsese acasă s’a rugat de săcui să nu prădeze, că suntem săraci, dar în schimb i-au dat o palmă.
3) Ion Potra a Borcii predă: Mi-au furat 600 cor. în bani gata din ladă. Au dus încă pânzării.
4) Ludovic Sipcoviciu. Mi-au dus 15 kg. de slănină, 50 kg. făină de grâu, 60 litri de vin, deși sunt ungur.
5) Ion Crișan. întreaga casă cu acoperiș cu tot mi-au dărâmat-o, încât trebuie să o fac din nou. Mi-au dus îmbrăcămintele și bucatele mi le-au prădat în curte.
6) Onuț Bara predă, că i-au dus mai multe feluri de albituri și îmbrăcăminte.
7) Ion Giurgiu spune că i-au dus 1000 cor. și alimente, nefiind el acasă ci refugiat.
8) Aurel Petrișor predă că paguba făcută lui face cca. 15.500 cor., vesmintele, alimente și bani gata 6000 cor.
9) I. Mezei predă că i-au dus 1500 cor. bani și altele din casă.
10) Dumitru Girda declară 660 cor. bani gata furați și alimente.
11) Samoilă Sabo primar, Simion Lucaciu, Irina Cătană, Floarea Crișan predau că săcuii i-au păgubit în haine, albituri și alimente.
12) Simion Potra a Borzului predă că i-au dus 774 cor. bani gata apoi alimente, haine și au spart cuptorul.
13) Toți cei de mai sus, spun că astfel de lucruri s’au întâmplat în sat și e foarte greu a constata paguba precisă a fieștecăruia, în total este paguba cca. 500.000—600.000 cor. întreaga purtare a lor a fost foarte scandaloasă, când furau banii ziceau: “Aceștia sunt bani ungurești, încoace cu ei, iar vor mergeți în România Mare, să vă dea alți bani!”
Tot satul a fost refugiat la păduri, iar cei rămași acasă au fost maltratați și omorâți sau împușcați. S’au interesat despre Partidul Național, lăudându-se că vor ajunge să scoată pe români peste Murăș, iar alții spuneau că în patru zile ocupă Bucureștii.
14) Mihai Potra a Chirichii predă: săcuii i-au aprins două grajduri pline cu fân,
cinci-șase care de nutreț, apoi bucate 820 kg. și 240 kg. cucuruz, apoi toate instrumentele de economie, pluguri, etc.
În lădoiul de bucate mi-am ascuns 1000 cor. bani gata, cari asemenea au ars. Șura a ars total. Casa mi-au împușcat-o și ruinat-o în multe locuri. Afară de aceasta mi-au dus alimentele din casă. Pe lângă aceasta m’au bătut cu pușca.
Declarăm toți cei subscriși, sub legătură de jurământ, că cele spuse mai sus corespund adevărului și s’au întâmplat întru toate tocmai așa. Totodată servim și ca mărturie.
25 Ianuarie 1919 st. v.

Aurel Petrișor

Sursa:
România și revizionismul maghiar – Aurel Gociman (1934)

Despre mihailandrei

"Iisus Hristos a venit în lume ca să mântuiască pe cei păcătoşi, dintre care cel dintâi sunt eu."(I Tim 1,15)
Acest articol a fost publicat în Fără categorie și etichetat , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la 15 Martie

  1. Gerula zice:

    Om pune iar opinca in varful parlamentului din Buda de-o fi nevoie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.