Dormiţi în morminte tăcute,
Sub dâmburi sădite cu flori,
Sub pânza curatei ninsori,
Sub umbrele liniştei mute.
Păşită de paşnici pioşi
Sunteţi a moşiei comoară:
Vă fie ţărâna uşoară!
Ne’aducem aminte strămoşi.
Voievozi, logofeţi, bani şi vornici,
Spătari, pârcălabi şi cluceri,
Ţărani ori moşneni, ori boieri,
De-a neamului datină dorniei,
Cu toţi deopotrivă vânjoşi
Stropit-aţi cu a sângelui rouă
Moşiile voastre amândouă …
Ne’aducem aminte strămoşi.
Cu Gherghiţa, Baia, Rovine,
Nicopol, Grumaji, Răsboieni,
Cu vadul din Călugăreni,
Cu roşiile branişti cosmine
Crestat aţi prin veci neguroşi
Răboj în istoria lungă:
Crestă şi Curcanul o dungă!
Ne aducem aminte strămoşi.
Ne aducem, ne aducem aminte!
Căci peatra cu cruce şi corb
E cartea din care se sorb
Credinţa’n menirile sfinte
Lăsate de morţii faimoşi
Şi dragostea — dulce povară —
De Lege, de Domn şi de Ţară…
Ne aducem aminte strămoşi!
Şi dacă pe lespedea frântă
Pomelnicul vostru s’a şters
De vremi şi de-al gloatelor mers,
Culesul la doina şi-l cântă
Bătrânilor codri pletoşi
Ce scutură’n orice dumbravă
Un freamăt de-a munţilor slavă…
Ne-aducem aminte strămoşi!
Ivească-se deci pe moşie
Zori blânde, sau timpi fioroşi,
Române, lozinca să-ţi fie:
Ne-aducem aminte strămoşi!
MihailAndrei's Blog 