Prăznuim pe Sfântul Dimitrie dar nu-i uităm pe eroii Armatei Române


Sfântul Dimitrie a trăit la Tesalonic (Salonic, în Grecia de azi) în vremea împăraților Dioclețian și Maximian (284-305). Provenea din una din cele mai nobile familii din Macedonia și era admirat de toți, nu doar pentru noblețea și frumusețea lui exterioară, ci și pentru virtuțile sale, pentru înțelepciunea și bunătatea sa.
Încă din tinerețe a devenit strateg și specialist în arta militară, așa încât în ciuda vârstei lui, a fost numit general al armatelor Tesaliei și proconsul al Greciei de către Maximian Galerius, Cezarul Greciei și al Macedoniei.

Toate aceste onoruri nu l-au făcut pe Dimitrie să piardă din vedere lucrurile cele mai importante, și anume cele legate de mântuirea sufletului. Fiind dintru început evlavios și învățător al credinței în Iisus Hristos, își petrecea o bună parte a fiecărei zile cu învățarea și interpretarea învățăturii lui Hristos, în public și fără să se ascundă, așa încât mulți păgâni din Tesalonic și din regiune s-au convertit la creștinism, în ciuda persecuțiilor pornite de împărat împotriva creștinilor.
Biruitor în războiul contra sciților, în drum spre Roma, Cezarul Galerius (care tocmai fusese proclamat August pentru partea răsăriteană a Imperiului Roman) s-a oprit la Tesalonic pentru a fi aclamat de popor și a sacrifica zeilor. Câțiva păgâni invidioși din oraș au profitat de această ocazie pentru a se plânge împăratului și a-l denunța pe Dimitrie că este creștin. Mânia împăratului a devenit repede furie, când a aflat că Dimitrie nu doar era ucenic credincios al lui Hristos, dar și predica public credința creștină.
Deci a poruncit împăratul să fie prins sfântul și să fie pus într-o temniță umedă din subsolul unei băi publice.
Şi lăudându-se împăratul cu un om al lui ce-l chema Lie și îndemnând pe oamenii cetății sa iasă să se lupte cu el – căci întrecea acesta pe toți cei de vârsta lui la mărimea trupului și la putere -, un oarecare tânăr creștin, pe nume Nestor, mergând la Sfântul Dimitrie în temniță, îi zise: “Robule al lui Dumnezeu, vreau să mă lupt cu Lie. Roagă-te pentru mine”. Iar sfântul însemnându-l la frunte cu semnul crucii, îi zise: “Şi pe Lie vei birui și pentru Hristos vei mărturisi”. Deci luând Nestor îndrăzneală din cuvintele acestea, merse de se lupta cu Lie și-i puse semeția lui jos, omorându-l. De care lucru împăratul rușinându-se, s-a mâhnit și s-a mâniat.
Şi fiindcă s-a aflat că Sfântul Dimitrie a îndemnat la aceasta pe Nestor, a trimis ostași și le-a poruncit să-l străpungă cu sulițele pe sfântul în temniță, pentru că a fost pricina morții lui Lie. Şi făcându-se aceasta, îndată marele Dimitrie și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, făcând după moartea sa multe minuni și uimitoare tămăduiri. Apoi, din porunca împăratului s-a tăiat și capul lui Nestor (pomenirea Sfântului Nestor se face la 27 octombrie).
Sursa:
https://ro.orthodoxwiki.org/Dimitrie_Izvor%C3%A2torul_de_Mir


Reamintim că ieri, 25 Octombrie, s-a sărbătorit ziua Armatei Române.
Cu deplin respect pentru cei ce au luptat pentru Dumnezeu, Neam și Țară, amintim numele unor inimoși militari ce s-au înnobilat în focul luptelor contra hoardelor maghiare bolșevizate.

OFIȚERII DECORAȚI CU ORDINUL “COROANA ROMÂNIEI” CU SPADE, ÎN LUPTELE CU MAGHIARII DIN ANUL 1919

1. Sub-lt. Groperi Petre, din Reg. 15 Infanterie, decorat cu Ordinul “Coroana României” cu spade în gradul de cavaler cu V. M. prin I. D. No. 4870 din 18 Noembrie 1919, pentru bravura și energia cu care a comandat plutonul în luptele din Aprilie 1919, când s’a distins la Sylagy Samulyo precum și la Tisa-Füred, unde ducându-se numai cu 5 luptători în flancul tranșeului inamic a capturat o mitralieră și patru prizonieri.

2. Căpitanul Georgescu P. Nicolae, din Reg. 16 Obuziere decorat cu Ordinul “Coroana României” cu spade în gradul de ofițer, cu V. M. prin I. D. No. 5179 din 6 Decembrie 1919, pentru bravura și destoinicia cu care a condus tirul bateriei ce comanda în luptele cu maghiarii, de la Ciucea, la 16—17 Aprilie 1919 reducând la tăcere artileria inamică, scoțându-i din serviciu trei tunuri și contribuind astfel la respingerea lor și ocuparea obiectivelor.

3. Locot. Stănescu I. loan, din Reg. 10 Vânători, decorat cu Ordinul “Coroana României” în gradul de ofițer, cu V. M. prin înaltul Decret No. 3630 din 26 August 1919 pentru bravura și destoinicia cu care și-a comandat compania la atacul de la Csucs Cota 305, când străpungând frontul inamic a căzut în spatele inamicului, cauzându-i pierderi mari, în ziua de 16 Aprilie 1919.

4. Căpitan Râmniceanu Mihail, din Reg. 4 Roșiori “Regina Maria” decorat cu Ordinul “Coroana României” cu spade în gradul de ofițer cu panglică de V. M. prin I. D. No. 230 din 17 Ianuarie 1920, pentru bravura și destoinicia cu care și-a condus escadronul în luptele cu maghiarii, de la Gyortelek, Nagy-Doboș, Yasarhey în Aprilie 1919. S’a distins în special în lupta de la Gyortelek la 20 Aprilie, când a respins cu mari pierderi atacurile înverșunate ale inamicului mult superior în număr.

5. Căpitan Onojescu Er. Vasile, din Regimentul de Pontonieri, decorat cu Odinul “Coroana României” cu spade în gradul de ofițer cu panglică de V. M.. prin I. D. No. 252 din 28 Ianuarie 1920, pentru bravura și destoinicia cu care a condus trecerea peste Tisa cu bărcile, a trei batalioane infanterie precum și construirea podului de la Kis-Köre, sub focul mitralierelor inamice în Iulie 1919.

6. Căpitan Pastia Alexandru, din Regimentul 14 Infanterie, decorat cu Ordinul “Coroana României” cu spade în gradul de ofițer cu panglică de V. M. prin I. D. 1140 din 15 Martie 1920, pentru bravura și destoinicia cu care și-a condus compania de mitraliere în luptele cu maghiarii de la Tisa în Iulie 1919. Prin tirul precis al pieselor sale a susținut înaintarea valurilor noastre de asalt, contribuind la respingerea cu pierderi a inamicului.

7. Sublocotenentul Ghețaru Nicolae, din Regimentul 5 vânători, decorat cu Ordinul “Coroana României” cu spade în gradul de ofițer cu panglică de V. M. prin I. D. No. 1155 din 18 Martie 1920, pentru bravura și devotamentul cu care a executat recunoașterea ce i s’a încredințat și a condus plutonul ce-l comanda în luptele cu maghiarii de la Tisa-Szentes în Iulie 1919. îmbărbătând trupa la asalt a împins cu avânt primul val la atac, ocupând cel dintâi podul de fier de peste Tisa menținut de vrăjmaș, care l-a pus pe fugă în debandadă.

GRADELE INFERIOARE DECORAȚI CU MEDALIA “VIRTUTEA MILITARĂ” DE RĂZBOIU, ÎN LUPTELE CU MAGHIARII DIN ANUL 1919

1. Plutonierul Pleșa Nicolae, din Reg. 5 Vânători, decorat cu Medalia “Virtutea Militară” cl. II-a prin I. D. No. 1010 din 10 Martie 1920, pentru vitejia și avântul cu care a executat și intrat din proprie inițiativă pe linia trăgătorilor deși era lăsat la trenul de luptă în luptele cu maghiarii de la Tisa-Szentes, în Iulie 1919. A înaintat cu primul cal la asalt și repezindu-se la capul podului de fer, asupra unei mitraliere inamice, ce trăgea în liniile noastre la atac, a ucis servantul inamic surprins la post și îndreptând mitraliera capturată asupra vrăjmașului, a deschis foc asupra lui, susținând astfel înaintarea companiei sale.

2. Sergentul Ponea Ion, din Reg. Vânători de Munte, decorat cu Medalia “Virtutea Militară” cl. II-a prin I. D. No. 5216 din 13 Decembrie 1919, pentru vitejia și avântul cu care și-a mântuit mitraliera în lupta cu maghiarii de la Koba la 16 Aprilie 1919.
A pornit de 3 ori la atac și a reușit a ajunge la 60 metri de tranșeele inamice, unde deși încadrat de focul mitralierelor și artileriei inamice, a deschis un foc puternic asupra vrăjmașului silindu-l să înceapă retragerea. În timpul celui de al 3-lea atac fiind rănit a refuzat să se evacueze.

3. Caporalul Cărare loan, din regimentul Vânători de Munte, decorat cu Medalia “Virtutea Militară” cl. II-a prin I. D. No. 5216 din 13 Decembrie 1919, pentru vitejia și avântul care a mânuit mitraliera în lupta cu maghiarii dela Koba la 16 Aprilie 1919. A pornit în două rânduri la atac cu mitraliera, iar la al doilea atac deși a fost încadrat cu foc violent al mitralierelor vrăjmașe, despachetând piesa cu un sânge rece și a deschis un foc viu asupra inamicului continuând a trage cu folos până când cade rănit la postul său.

4. Sergentul Lungu Gheorghe, din Regimentul 24 Infanterie, decorat cu Medalia “Virtutea Militară” cl. II-a prin I. D. No. 473 din 11 Februarie 1920, pentru vitejia și avântul cu care și-a îndeplinit însărcinarea ce i s’a încredințat în luptele cu maghiarii de pe Dealul Bendrei în Aprilie 1919. S’a oferit de bună voe a conduce patrula în spatele poziției inamice, unde a provocat panica punând pe inamic în derută.

5. Plutonierul Major Cottea Dumitru, din Reg. 10 Infanterie, decorat cu Medalia “Virtutea Militară” de războiu cl. I-a prin I. D. No. 1264, din 15 Martie 1920, pentru vitejia și avântul cu care s’a distins în luptele de la Poiana Mărului și Tohanul Nou din Septembrie 1916, unde deși se afla rănit la postul de prim ajutor a strâns trupa din jurul său și a respins patrulele inamice armate cu mitraliere, care atacând postul de prim ajutor, precum și în lupta de pe Dealul Măgura (Câmpu-Lung) la 14 Octombrie 1916 când intervenind din proprie inițiativă cu plutonul ce-l comanda în flancul inamicului îl respinge cu mari pierderi, capturându-i 40 prizonieri și material de războiu.

6. Soldatul Bârgăoniță Ion, din Reg. 4 Vânători, decorat cu Medalia “Virtutea Militară” cl. II-a prin I. D. No. 1264 din 25 Martie 1920, pentru vitejia și avântul cu care s’a distins în luptele cu maghiarii de la Giyoma-Mozotour, în Iulie 1919. S’a repezit în timpul atacului asupra unei mitraliere inamice ce trăgea în valurile noastre și împușcând pe ochitorul vrăjmaș, a pus mâna pe mitralieră, pe care îndreptând-o asupra dușmanului, a deschis focul asupra lui, producându-i pierderi și forțându-l să se retragă în debandadă.

7. Sergentul Zerbes Mihăilă, din Reg. 80 Infanterie, decorat cu Medalia “Virtutea Militară” de război cl. II-a, prin I. D. No. 1450 din 2 Aprilie 1920, pentru vitejia și avântul cu care și-a condus secția de mitraliere în luptele cu maghiarii de la Gura Crișului în Iulie 1919. S’a distins în mod deosebit la atacurile din ziua de 21 Iulie 1919, de la Cureza și de la cota 89, când trăgând personal cu o mitralieră, a secerat rândurile inamice contribuind la respingerea vrăjmașului și punerea lui pe fugă.

8. Sergentul Văduva Grigore, din Reg. 1 Artilerie, decorat cu Medalia “Virtutea Militară” de războiu cl. II-a prin I. .D. No. 1535 din 8 Aprilie 1920, pentru vitejia și avântul cu care s’a distins ca observator în liniile infanteriei în luptele cu maghiarii din Iulie 1919. În ziua de 25 Iulie fiind în post pe acoperișul unei case și liniile infanteriei retrăgându-se pe o nouă poziție înapoi, a rămas la postul său, indicând tragerea bateriilor noastre, care printr’un tir de baraj precis, a zdrobit valurile de asalt ale inamicului,
forțându-l să se retragă în dezordine cu mari pierderi.

9. Caporalul llenl Domițian, din Reg. 1 Călărași, decorat cu Medalia ”Virtutea Militară” de războiu cl. II-a, prin I. D. No. 1645 din 20 Aprilie 1920, pentru vitejia și avântul cu care s’a distins în luptele cu maghiarii de pe Tisa în Iulie 1919. Prin tirul precis al mitralierei ce servea a scufundat o barcă în care se afla comandantul trupei vrăjmașe, iar în ziua de 24 Iulie 1919, capturând două mitraliere de la inamic le-a pus în bătaie contra liniilor dușmane, contribuind astfel Ia înfrângerea vrăjmașului.

10. Caporalul Topsă Dumitru, din Reg. 11 Artilerie decorat cu Medalia “Virtutea Militară” de războiu cl. II-a prin I. D. No. 2210 din 13 Mai 1920, pentru vitejia și avântul cu care s’a distins ca observator în liniile infanteriei în luptele cu maghiarii la Besenzog și Rekas în Iulie—August 1919. Din proprie inițiativă a trecut în linia infanteriei pătrunzând în localitățile ocupate de inamic și păstrându-și legătura telefonică, a dirijat tragerea bateriei prin informațiile precise ce a procurat. S’a distins de asemenea ca șef de patrulă în luptele dela Torok-Szt. Mikloș în Mai 1919, aducând știri precise și utile asupra forțelor și mișcărilor inamicului.
Sursa: Răsboiul nostru contra ungurilor – Maior Virgil Arifeanu, 1924.

Despre mihailandrei

"Iisus Hristos a venit în lume ca să mântuiască pe cei păcătoşi, dintre care cel dintâi sunt eu."(I Tim 1,15)
Acest articol a fost publicat în Romania și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.