Povestiri despre slugile lui antihrist (2)

Colaborare la nivel înalt

Ajunsă moderatoare pe site-ul ruso-liberal al contelui democrat, doamna N. se apucă de treaba cu energie. Site-ul nu era prea popular printre cititorii americani și canadieni, ba chiar era mereu acuzat că publică propaganda rusească. Ce-i drept era plin de comentatori ruși și pro-ruși, dar mulți dintre ei vorbeau ungurește. Unul dintre ruși era chiar simpatic: un tânăr siberian foarte versat în politică, istorie, sociologie, etc și cu un gust foarte matur despre filme. Era mereu bine dispus și invita lumea să vadă frumoasa lui țară, le sugera foarte des subiecte de discuții și îi corecta când nu le dezvoltau bine. Își zicea chiar el în glumă „the spirit guide”, adică ghidul-spirit al site-ului.
Contele democrat îl cunoștea personal, se întâlnise cu el în Germania peste vară.
Acea vară s-a dovedit a fi plină de evenimente pentru toată lumea. Doamna N. se simțea rău fiindcă o durea foarte tare un nerv de lângă niște vertebre tasate din zona gâtului de la o căzătură mai veche pe scări și abia reușea să-și îndeplinească munca obișnuită, darămite cea voluntară de pe internet. Dar nu voia să-l dezamăgească pe conte care era în Germania și o lăsase responsabilă în întregime cu site-ul. Abia își vedea capul de treabă: căuta articole la zi pe site-urile ruse și pro-ruse, piese muzicale interesante, scria pamflete, modera discuțiile pe sistemul Disqus care e foarte rapid, în timp real, și arunca periodic trolii din coșul de gunoi. Colac peste pupăză, căzuse și își scrântise o gleznă.
O căzătură foarte ciudată, a simțit dintr-odată că o lasă tendonul de la gleznă când cobora de pe un scăunel unde se urcase să ia ceva de pe dulap și piciorul i s-a îndoit ca o cârpă. Abia s-a ridicat târându-se cu greu și următoarea săptămână a trebuit să stea în pat. Glezna i-a rămas umflată peste o jumătate de an.

Între timp contele se întorsese înapoi în America și se pregătea să meargă la Charlottesville unde urma să fie o adunare a naționaliștilor albi și a neo-naziștilor și să raporteze jurnalistic pentru site. Doamna N. nu prea înțelegea la ce ar fi folosit așa ceva unui site liberal și pro-rus, deși dacă stătea să se gândească bine o mulțime dintre comentatori erau împotriva imigranților care năpădeau țările albe, mai ales împotriva musulmanilor. Mai ciudat era ca în același timp erau pro-palestinieni.
Erau multe ciudățenii pe acel site și nu numai. Persoane care păreau să susțină naționalismul alb și erau aproape neo-naziste se înțelegeau foarte bine cu comentatorii ruși și pro-ruși, deși rușii și susținătorii lor mai înfocați erau de stânga și considerau că dezmembrarea Uniunii Sovietice era cel mai mare rău care se întâmplase în secolul 20.
Cumva toți se înțelegeau între ei, chiar și unii care ziceau că sunt evrei.
Numai doamna N. mai dădea cu bâta în baltă și deranja armonia când zicea lucrurilor pe nume, fiindcă ei nu îi plăceau nici naziștii, nici comuniștii, indiferent de etnia lor.
Grupul de erudiți posta și el acolo discuții și comentarii elevate, extrem de filozofice, în care reușeau să împace și capra și varza – sau mai exact și pe Hitler și pe Stalin.
O mare parte din ei erau unguri care trăiau în America, Australia și Anglia și aveau atâta informație despre întreaga lume, situații curente, dedesubturi nepublicate nicăieri, istorie, geografie, psihologie, militărie, și toate științele existente cum doamna N. nu mai văzuse încă. Doar la artă aveau gusturi cam dubioase, preferând barocul împopoțonat și neo-realismul lipicios al imperiilor trecute. Ba încă Theodora Byzantina, care era și ea unguroaică, prefera picturile și desenele slăbuțe și infantile ale lui Adolf Hitler. Byzantina avea chiar un site pe care promova foarte elegant nazismul și unde grupul de erudiți din care făcea parte, împreună cu alți naționaliști albi, în mare parte unguri, postau și câte un csárdás printre marșurile Wehrmacht-ului.

Erudiții jucaseră un rol important în alegerea președintelui Trump. Portalul Disqus avea la vremea respectivă câteva sute de canale [site-uri] gratis cu sute de mii de abonati și milioane de cititori. Erudiții aveau cu toții canalele lor specializate, iar echipele lor de prieteni făceau naveta între toate site-urile importante de pe internet binevestind pe miliardarul care avea să le aducă salvarea. În special creștinii trebuiau convinși fiindcă nu prea aveau încredere într-un personaj dubios care dăduse faliment fraudulos de nenumărate ori, era amestecat în tot felul de afaceri neplăcute iar moralitatea lui lăsa mult de dorit. Însă atuul lui cel mai mare era că nu era dornic de război ca adversara lui, și mai ales voia să lase Rusia în pace, care deși înconjurată ca de un șarpe boa de bazele americane totuși putea să lanseze apocalipsa nucleară asupra continentului american. Doamna N. se gândea că asta l-a ales pe Trump, frica asta de ce ar fi putut sa facă Rusia dacă nu era ales el. Peste tot erau site-uri care scriau despre iminenta distrugere a Americii de către ruși, sau nuclear sau electronic. Toată lumea știa că rușii erau mai buni la războiul electronic, mai ales de când cu incidentul din Marea Neagră al vasului american Donald Cook pe care îl „orbiseră”. La fel și în Siria se pare că rușii aveau sisteme mai avansate decât americanii, ceea ce le-a permis mai târziu să câștige războiul pentru protejatul lor. Se vorbea mereu despre posibilitatea ca Rusia să detoneze o bombă specială cu puls electromagnetic deasupra Americii care să distrugă toate sistemele electronice ale continentului – și atunci urma să fie haos peste tot. Cu scopul de a ajuta cetățenii să se protejeze de o asemenea nenorocire, comentatorii mai informați din aceste grupuri făcuseră niște site-uri speciale despre „survival” adică supraviețuire după armaghedonul rusesc. Principalul element al supraviețuirii promovat pe aceste site-uri erau armele de foc automate, din care America avea în abundență, cu care cetățenii amenințați puteau să se apere împotriva hoardelor înfometate și mai ales împotriva negrilor care erau mai violenți. Se pare că cei care locuiau la țară erau mai avantajați decât cei de la oraș, fiind mai izolați, chiar dacă izolarea are dezavantajul de a lipsi oamenii de mijloace de transport și de comunicare, de doctori care să-i ajute în urgențe, etc. Doamna N. se gândea că într-o situație ca asta canadienii dezarmați erau la mila vecinilor, dar se alina cu gândul că americanilor puși pe crime le va lua ceva timp până ce vor ajunge acolo mergând pe jos.

O altă categorie de site-uri era dedicată creștinilor, care după cum s-a mai spus, nu erau foarte entuziasmați de persoana candidatului Trump. În scopul de a-i convinge, o mulțime de site-uri tradiționaliste de toate culorile dar mai ales catolice și evanghelice îl lăudau zi și noapte ca fiind singurul candidat căruia îi pasă de creștini. Împreună cu Vladimir Putin și Viktor Orban. Celor care nu voiau nicicum să creadă așa ceva, printre care se număra și doamna N., li se spunea că e mai bine ca cetățenii să aleagă cel mai mic dintre două rele – o zicală care pare să aibă dreptatea ei în teorie, dar fiindcă vine direct de la Cel-cu-coarne nu poate să beneficieze nimănui altcuiva. Mai ales că s-a mai întâmplat și altădată în istoria lumii, ca de exemplu când unele popoare au fost silite să aleagă între Hitler și Stalin. S-a văzut ce fel de bine a ieșit atunci cu estimările despre care ar fi putut să fie mai puțin dăunător dintre cei doi candidați; iar diavolul se știe că își tot reciclează metodele de ispitire de la grădina Paradisului încoace. Până la urmă însă creștinii s-au lăsat convinși, mai ales că de peste tot apăreau știri care relatau despre persecutarea organizată a creștinilor în toată lumea și în special despre intenția de a interzice creștinismul și chiar de a-i ucide pe creștini în viitor în lumea civilizată. Apăruseră site-uri noi care discutau doar despre asta. Mulți creștini erau îngroziți pentru ei și pentru familiile lor, mai ales pentru cei mici care începuseră să fie expuși la tot mai multe grozăvii. Parcă cineva împingea liberalii să facă gafă după gafă: după ce că au trimis bărbați îmbrăcați în femei să le citească povești copiilor de grădiniță, zăpăcind micuțele lor creiere în dezvoltare, au mai și creat cercuri de consumatori de copii în restaurante de pizza. Această ultimă știre oribilă a fost împrăștiată de grupurile de comentatori naționaliști-albi de dreapta și pro-ruși de stânga pe toate site-urile mari din America, permițând să fie accesată de zeci de milioane de americani; deși după alegeri s-a dovedit ca ea fusese lansată de către fiul generalului Flynn [sfătuitorul personal al lui Trump și meseanul lui Putin] și echipa lui privată de specialiști în contrainformații.

Articol sosit din Canada de la N.D.S.

__________________________________

Povestiri despre slugile lui antihrist (1)