Front antirevizionist (2)


Happy Trianon Day!

O teză șubredă: REVIZIONISMUL MAGHIAR – CORNELIU I. CODARCEA
Editura „Uniunea Foștilor Voluntari Români”. Cluj 1933

„Cultură” ungurească în Ardealul românesc

Din trecutul societății „Emke”

Pe vremea stăpânirii ungurești, cea mai mare și mai renumită societate culturala maghiară era faimoasa „Emke”. Astăzi, ungurii, crezându-ne uituci și ignoranți, afirmă că „Emke” a fost o societate pur culturală. Spre nefericirea apostolilor lui „Emke” însă, faptele românofobe ale acestei societăți nu trăiesc numai în amintirea națiunii române, ci chiar în anuarele scrise de însuși secretarul ei dl deputat Iosif Sándor.
Să vorbească deci documentele.

Ideea maghiară

În ședința parlamentului maghiar delà 15 Decembrie 1890 la ordinea zilei era tocmai chestiunea societății „Emke”. Cu acest prilej deputatul Hertelendi Béla recunoaște prin următoarele rostul școlilor „Emke”.
„Societatea „Emke” — a spus dsa — a creat timp de trei ani 160 de școli în regiunile românești ceea ce are mare importantă pentru maghiarizare”.

„Datoria Emke”

În anul 1892 Ministrul de Culte Berzeviczky Albert, membru „Emke”, salută astfel această societate:

„Noi vrem să facem pe toți minoritarii egali cu noi prin sentimentul coheziunei naționale și prin înțelegerea limbei și culturei noastre ungurești. Mărturisim mândri și pe față că scopul nostru este pe acest pământ maghiar, să nu se afle nici un colțișor unde ungurul să se simtă strein. Vrem ca cuvântul și cântarea ungurească să răsune tot așa la poalele Carpaților, ca și pe câmpiile Pustei maghiare”.

La acest … înălțător discurs a răspuns dnul Sándor.

“Sunt județe — a spus între altele domnia sa — cu numiri de localitate ungurești, dar fără locuitori maghiari, căci aceștia au dispărut în urma măcelurilor turcilor, tătarilor și ale lui Horia (?!)
„Datoria noastră este să facem inofensivi pe trădătorii de patrie”
.

„Grija” față de copii

Anuarul lui „Emke” de pe anul 1892 — 3 scrie următoarele asupra azilului de copii din Bârghiș (jud. Târnava-mică) înființat de „Emke”:
„Aici la Bârghiș, unde față de 800 valahi abia sunt 200 unguri, copii valahi din azil vorbesc azi mai corect ungurește decât ungurii”.

„Fanatică și șovinistă”

În anuarul lui „Emke” din anul 1892 — 3, la pag. 236 găsim următoarea apreciere asupra acestei societăți:

„Este adevărat că societatea „Emke” este fanatică, este sigur deci că ea este și șovinistă. Dar ce naiba am face astăzi dacă Ardealul (?!) nu ar fi fost fanatic și șovinist? Și cu ce perspectivă pentru viitor ne-am încuraja dacă „Emke” nu s’ar afla acolo și dacă ea n’ar fi ceea ce este. Cât timp Ardealul era independent, domnitorii țării știau să păstreze hegemonia maghiară. Dar din momentul unirii pe veci cu Ungaria, guvernul a scăpat din mâini vechile frâne pe care mâna valahă vrea azi să le apuce prin un milion de uneltiri. Dar cineva a lovit peste mâna valahă și a apucat vechile frâne. Care a fost această „mână” invizibilă? — O societată nouă — „Emke”.

„Valahii … să simtă ungurește”

Volumul Jubilar al soc. „Emke”, tipărit în 1910 din prilejul împlinirii activități sale „culturale”de 25 ani, rezumă pe scurt intențiile, activitatea și istoricul societății.
Volumul cuprinde și… caricaturi.
În caricatura din pag. 501, „Emke” este înfățișată ca un cavaler maghiar care își apără familia cu spada în contra unei bande de tâlhari îmbrăcați românește.
La pag. 71 a albumului citim următoarele:

„Pentru Secuime trebue ea întreaga țară, statul și legiferarea să treacă la fapte.
Interese politice ne cer acest lucru, altfel Ardealul se pierde în favoarea streinului și va deveni o Daco-românie. În ceea ce privește maghiarizarea județelor, cel mai mare necaz îl vom avea în Ardeal, cu valahimea. Acolo este primejdia cea mai mare”.
Pag. 72:
„S’a discutat cât de mare nevoe ar fi în Ardeal de o societate de maghiarizare”.
Pag. 76:
„Care este partea cea mai primejduită a țării? Ardealul, desigur … Marea mișcare a valahilor a început. Suntem foarte îngrijorați”.
Pag. 80:
„Pretindem ca cetățenii noștri de altă limbă să înțeleagă și să simtă ungurește”
.

„Cum ne maghiarizăm numele?”

Pag. 183:
„Conform punctului 6 al programului nostru de muncă, s’a înființat și la Cluj o comisiune permanentă de maghiarizare da nume”.
Pag. 287:
„În urma apelului societății „Emke”, moșierii au început să vorbească numai ungurește cu servitorii și lucrătorii lor valahi. Schimbarea s’a resimțit mai ales pe piețele orașelor”.
Pag. 311:
„Societatea „Emke” și-a procurat în mare număr de exemplare broșura:
„Cum să ne maghiarizăm numele” editată de „Societatea Centrală de Maghiarizări de Nume”, și le-a răspândit. La atelierul din Cluj al căilor ferate ungare, s’a făcut numai în 1907 maghiarizarea numelui a 35 familii muncitorești. La institutul pedagogic de stat din Cluj s’au maghiarizat 10 inși iar la Hunedoara 41 familii”
.

Colonizări

Pag. 390:
„Deodată cu înființarea societății „Emke” s’a pornit un curent pentru colonizări.
La 12 Mai 1886 s’a înființat „Secția colonizării Secuilor“ a societății „Emke”, sub preşedinţia contelui Bánffy Béla și a deputatului Horvath Gyula. Statul, în această privință a și stabilit principiul colonizării, designând ca teren al acțiunei mijlocul Ardealului, Câmpia, părțile mărginașe secuimei și împrejurimile de-a lungul râurilor, spre tara mamă. Statul a realizat colonizări în 21 locuri, ceea ce constatăm cu mulțumire. Opt colonizări au avut loc în Ardeal iar 13 în Caraș Severin în Banat. În județul Cojocna colonizarea din Șarmașul-Mare (1894), din Cara (1903), de-asemenea colonizările din județul Turda (Ludoș, Drighin, anul 1903) precum și cea din Vița (județul Solnoc-Dobâca) au întărit (!) Câmpia Ardealului.
A fost bine că s’a făcut încercare cu colonizarea din Terihas (1903) și eu cea din Ninigea ungurească (1896) din județul Bistrița, — cu toate că aceste comune se află izolate. „Ereklye Muzeum” a făcut mult pentru acțiunea lui „Emke” de a se coloniza comunele Terihas, Ninigea și Baia-Mare. Am făcut propunere la minister ca Ninigea să fie alipită la județul Solnoc-Dobâca. Am designat guvernului ca locuri potrivite pentru colonizare comunele Feldioara, Armeni, Pișchi și Pocioveliște”
.

„Libertatea”, sub dominația maghiară

Propagandiștii unguri susțin că pe vremea dominației ungurești, românii se bucurau de toate libertățile. Vom arăta prin câteva exemple, cum înțelegeau ungurii libertatea, atunci când stăpâneau în Ardeal:

În școlile secundare

Articolul 58 al regulamentului liceului de stat din Sibiu, pus în vigoare în anul 1907, prevede următoarele:

„Deoarece limba de predare a liceului e cea maghiară, pe care școlari cu buze streine nu și-o pot însuși decât prin exercițiu continuu, pe tot timpul anului școlar, în școală și pe câmpul de jocuri, nu e voe să se vorbească decât în limba maghiară”.
E de notat că elevii acestui liceu erau 85—90 la sută români
.

În universități

Ziarul „Ujság” din Cluj, cu data de 11 Octomvrie 1913, scrie:

„Câțiva ani înainte, numai foarte rareori puteai auzi vorbă valahă la Cluj. În localurile publice, studenții valahi nu vorbeau această limbă, decât pe șoptite. E drept că nici nu prea era recomandabil lucrul acesta, căci le mergea bine acelora, cari se alegeau ca pedeapsă, doar cu atitudinea disprețuitoare a publicului“.
„Azi, pe corso, în cafenele, pe coridoarele Universității, ba chiar și în sălile de curs, studenții vorbesc ostentativ limba valahă, ca și cum n’ar trăi pe — și din pământ maghiar. În zadar, stă pe perete, prăfuită, ordonanța profesorului Stefan Apathy, care în calitate de rector, a oprit să se vorbească altă limbă decât cea maghiară, pe tot cuprinsul clădirilor Universității”
.

Se vede prin urmare, că ungurii, nici în instituțiile lor de cultură nu dădeau măcar libertatea de a vorbi în limba maternă, Și azi în numele aceleiași libertăți, strigă în gura mare, cerând și imposibilul, ba creând și legende ca să înșele lumea neștiutoare.

Ungurii și cultura celor de alte neamuri

Societatea culturală românească ,,Astra” a înaintat în anul 1912 o cerere, să i se permită înființarea unui despărțământ în Sighetul Marmației.

Iată cu ce răspuns s’a ales:

No. 8803—1912
DECIS

Avizul Dv. nu-l iau la cunoștință și interzic adunarea constitutivă anunțată.
Societatea „Astra” își are scopul recunoscut: răspândirea culturii românești. Răspândirea culturei unui neam strein, împiedecă întărirea ideii de stat unitar maghiar. Ca funcționar public, socot de datoria mea, să mă folosesc în cadrul activității mele de orice mijloc, ca să apăr la timp ideea de stat maghiar, împotriva oricărui atac ce ar putea-o amenința
.

Sighetul Marmației, 11 Ianuarie 1913.
Ibrányi György comisar de poliție.

Ungurii și libertatea conștiinței

Ziarul „Ujság” din 8 August 1913 scrie:

„S‘a convocat un congres al învățătorilor valahi la Cluj, împotriva națiunei maghiare se pregătește un nou atentat. Învățătorii valahi, cari nu numai nu-și afirmă calitatea de maghiari, ba și-o neagă chiar — vor să se întrunească. Cu îngrijorare ne adresăm ministerului și îl întrebăm, dacă poate avea loc o asemenea întrunire. Sperăm că ministerul nu are cunoștință de toate acestea, deoarece conform legii, școli valahe pe bază minoritară nu pot exista și organizarea învățătorilor valahi este în contradicție cu constituția maghiară”.

Dorința presei maghiare a fost împlinită: guvernul a oprit congresul.
Am putea continua la infinit cu citate de acest fel. Credem însă că e de prisos. În conștiința lor, știu ungurii foarte bine, de ce natură au fost „libertățile” pe vremea stăpânirii lor.

Dacă ar fi învins ungurii …

Desființarea vechiului regat

Publicistul dr. Antal Kalmár a scris următoarele în „Ujság” (Cluj) din 13 Martie 1918:

„Trebue să luăm delà Români și Delta Dunării, căci, lipsită de mare, îngrădită între ruși, bulgari și maghiari, România va fi silită să apeleze la mila noastră.
Nu numai politicește, ci și economicește. Iar, după ce se va încheia pacea, Franța și Anglia vor da nabii pe valahi. Nu e destul să încheem pace cu dușmanul nostru, ci trebue să ne și răfuim. Bețiva națiune valahă ne mai având ce să bea — se va trezi îndată ce nu va mai avea Delta Dunării
.

În același ziar, din 2 Martie 1918, publicistul Nandor Urmánczy a scris:

„Nu trebue să uităm ce atitudine a avut această murdară valahime. Animalele!
Vrem graniță comună cu Bulgaria. Domnii cari pregătesc pacea, să aibă de grijă.
Nu avem de a face cu un dușman învins, ci cu un pungaș prins în flagrant delict. Cerem judecarea lui. Nu poate fi vorba de tratative de pace, ci doar de aplicarea unei sentințe judecătorești unui răufăcător”
.

Și mai categoric, vestitul profesor universitar Eugen Cholnoky serie în „Ujság” din 5 Septemvrie 1916:

„Nu ne gândim să oprim pe cel mai murdar dintre dușmanii noștri în Carpați, ci voim să ștergem pentru totdeauna România de pe harta lumii”.

Soarta românilor ardeleni, dacă nu s’ar fi făcut Unirea

Șovinism în România? O glumă mai neroadă cu greu s’ar putea găsi! …
Noi oferim calomniatorilor țării noastre, un caracteristic document din anii răsboiului, o scrisoare deschisă apărută în 29 Ianuarie 1918 în ziarul „Ujság” din Cluj, în care prelatul Iosef Meisel a propus să se aplice următorul tratament „civilizat”, românilor din Ardeal.
Iată propunerea prelatului Iosef Meisel din care reiese ce i-ar fi așteptat pe românii ardeleni, dacă nu se făcea Unirea.

„Valahul — scrie prelatul Meisel — orice haină ar îmbrăca, tot valah rămâne. La primul prilej, devine trădător de patrie și când se simte la larg, aruncă masca ipocriziei și calcă în picioare, tot ce i-a dat țara aceasta maghiară.
În curs de 50 ani, valahii au deznaționalizat 70 mii unguri. Fără sgomot, fără reclamă. Însă, cu atât mai mare reușită. Pentru a pune stavilă acestor stări de lucruri, eu propun următoarele legi:

1. Cu ziua de azi, să se suprime orice școală valahă; școli primare, licee, școli de aplicație, etc.
2. Cel care vrea să se instruiască, să poftească să învețe ungurește. Numai astfel să poată avea drepturi cetățenești (?!)
3. Să se închidă toate facultățile de teologie valahe. Valahii greco-catolici să învețe la teologiile romano-catolice ungurești, iar greco-ortodoxii, să accepte unirea cu Roma.
4. Să nu poată fi nimeni preot, decât în regiunile locuite de unguri. La fel, profesorii și institutorii.
5. Pentru regiunile locuite de valahi, să se înființeze grădini de copii cu învățătoare maghiare, care să nu vorbească decât ungurește.
6. Cu nu-i place să se supună acestor măsuri, să fie obligat să plece în curs de trei ani, în Valahia.
7. Măsurile aceste să fie aplicate consecvent, până se va face ordine în țară, n’avem nevoie de comisari ministeriali: supravegherea valahilor e treaba jandarmilor.
Așa să procedăm, dacă vrem rezultate”.

Astăzi, aceiași oameni, cari în trecut cereau cele mai draconice măsuri împotriva noastră, aduc grave acuzații statului român învinuindu-l fără nici o bază, de intoleranță și uneltiri împotriva ungurilor din Ardeal.
Nu știi ce să admiri mai mult, îndrăzneala, sau cinismul lor?
___________________________

Front antirevizionist (1)

Despre mihailandrei

"Iisus Hristos a venit în lume ca să mântuiască pe cei păcătoşi, dintre care cel dintâi sunt eu."(I Tim 1,15)
Acest articol a fost publicat în Enclavizarea Romaniei, Europa, Romania, Ungaria și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Front antirevizionist (2)

  1. Transilvania zice:

    Este evident ca ungurii vor sa curete Transilvania de romani, dupa cum au incercat timp de secole si nu au reusit.
    Tradatorii de tara isi fac iluzii cand cred ca vor fi rasplatiti cu slujbe grase pentru vanzarea neamului lor.

  2. geopolitica zice:

    ….interesanta alianta asta intre rusii ortodocsi… si ungurii catolici si calvinisti..

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.